luni, 8 decembrie 2014

OMAGIU UNUI NECUNOSCUT

Normal ar fi ca, atunci când un cruciat al blogosferei este îngenunchiat sub  zidurile  Ierusalimului virtual, Insetații buimaci ai cuvântului să încline, ca ultim omagiu, lanciile de turnir în memoria eroului necunoscut.
Sunt rânduri pentru  blogerul   Gelu Odagiu, despre care nu pot relata mai nimic. Nu ne-a sortit timpul nici o încrucișare de drum, nici o lectura din cele trimise eterului. Mediat, am citit o amuzantă poezie în comentariile  la o temă de pe SB, referitoare la dezgustătoarea  epilare totală.
M-a surprins bonomia mustind în versuri și mă gândeam să mai citesc câte ceva din scrisurile autorului. 
Din păcate, nu m-am mai învrednicit!


 Astăzi am citi pe Alma Nahe versuri grave, dilematic-existențiale, sub încremenitele  IN MEMORIAM. Pentru G. Odagiu.
 Am scociorât în site-ul SB  versurile amuzante despre practica feminină a epilării. Erau uitate de umezeala caldă a lacrimei și le postez aici ca piatră  a unui sfârșit  pios de drum. 
Cunoscuții săi au , probabil literele virtuale în bernă.
Eu aștern cuvintele triste ale unei romanțe a uitatului rătăcitor- romantic, botoșănean-Arthur Enășescu:
                                                              Cruce albă de mesteacăn,
                                                              Răsărită printre creste,
                                                              Cine te cunoaște-n lume,
                                                              Cruce fără de poveste?!  
                                                                                *****
                                                              Sfântul îngropat sub tine,
                                                              Cine-l va mai ști de-acum?
                                                              Cruce albă de mesteacăn,
                                                              Lângă margine de drum!
Este  adausul meu, în nisipul drumului unui necunoscut!

Și mai jos, șarja binevoitoare, semnată G.O.
                                                                             


  • Dacă n-ar fi existat epilarea?
    Simplu:
    Nu ar fi existat nici
    producători de aparate pentru efectuarea acestei operațiuni
    Epilarea n-a existat
    Au existat în schimb
    Fire de păr crescând în mod necesar
    În zone vizibile dar și tainice.
    Au mai existat
    Simțuri trezite la vederea sau atingerea
    Acelor zone cu pilozități
    Au existat miresme
    Feminine, curate și ne ucise
    De tot felul de parfumuri artificiale.
    Existau și cuvinte
    Rostite cu tremurat de voce.
    Și pentru că pe lume
    Au apărut bărbați leneși
    Care nu aveau răbdare să numere cu tandrețe firișoarele delicate
    Și cărora cuvântul dragoste li s-a părut prea greu de rostit,
    A apărut cuvântul sex
    Care de cele mai multe ori femeilor le ieșea fără soț
    Iar bărbaților fără soție,
    S-a trecut simplu
    De la naturalețe
    La epilare.

  • Un comentariu:

    1. Ce trist... Mi-aduc si eu aminte de poezioara lui Gelu. Se moare si în blogosferă...

      RăspundețiȘtergere