Între Pica-Pica şi Macacus

Cotofana pică pică!, pe lătinie

Nişte coţofene şi nişte...(na,că nu ştiu masculinul; o fi...mocofani!? Merge!), deci nişte... au dat
în mine cu cârâituri, de au ciuruit timpanul paginii de blog. Ba, una mă bănuie de un sindrom care te pune sub restricţie civică. Aşa-mi trebuie, dacă iau copiii la baie, îmi mănâncă ...săpunul. Şefa lor îmi dă şi un hap, după experienţa proprie, sedativ la orgoliu:  mai bine, să scriu versuri Mi-a mai spus-o şi un poet paşoptist:
  "Iar de vrei să scrii versuri, ia pildă de la Pralea!" ( Dacă îl ascultam, acuma eram mare!)
Stop! moralistelor! Ştiu că vă făcui de ruşine cu notele, dar o viaţă are omul şi o cheltuie pe prostii.
 Promit să mă fac ecologist şi să contribui la micşorarea numărul acestei specii autohtone de papagali, dezmierdaţi PICA PICA

Macaca silvaticus parlamentarius, în exerciţiu public

în favoarea...macacilor reduşi  acum numai la Parlament.
 Dixit ex Cathedra!