Dau sama unui traficant-inspector de bloguri, care mi-a facut o radiografie cap-coada, ca membru- minor (la valoare, nu varsta! )al castei blogarilor.
Si a constatat ca nu stiu scrie. De ex. nu tastez semnul de punctuatie langa cuvant si, apoi, sa las un spatiu liber. El nu le pune,semnele, ca sa nu aiba probleme! Grava lipsa am; corectez, cat pot.
Copiez de pe bloguri (fur! )Eu credeam ca scot citate, pentru a proba cele afirmate.(Nu, pentru asta se cere acordul autorului) (Bai-bai! tehnica a cercetarii!)
Ma leg de oameni pe care nu-i cunosc. Drept. Dar, in lumea virtuala nu cunosc pe nimeni. Cei mai multi isi pun masca pe nume; de unde sa aflu ca-i cunosc?
Ma bag, ca un neispravit, intre specialisti IT. Da, dar nu pe probleme de tehnica, ci general-umane.
Ma bag in treaba lor pentru ca nu am rating, adicate, nu ma citeste nimeni; asa ca, ei, raspunzandu-mi, intra la numar.De aia, cica, am afisat un grafic, sa arat ca-s citit. Pe cinstite, habar n-am cum a ajuns acolo. Eu am apasat pe niste butoane, la intamplare. Sa-l scot, sa nu-l scot!? Credeam ca in spatiul cosmic ai loc destul,sa poti intoarce caruta (vai,ce cuvant vulgar!),fara sa superi pe cineva. Fals! Sunt atatea molecule bezmetice pe-acolo.
O acuza grava e ca tot caut prin dictionare cuvinte pompoase sa naucesc cititorii. Critica este dreapta. Asa ca, m-am apucat sa fac un dictionar cu cuvintele de pe blogurile lor, sa fiu trendy. Dupa truda unei zile, am realizat performanta sa adun o pagina.Jumate din ea cu interjectii. O fi de-ajuns?, ca nu mai gasesc. Pun punct si evaluez:corigent! O iau de la capat,cu o alta strategie.
PS cand eram mic, in alt secol, mama ma invata sa nu ma bag intre cei mari. Acum cu nasul ferfenita, ii dau dreptate, dar tot n-o ascult.
duminică, 30 ianuarie 2011
sâmbătă, 29 ianuarie 2011
POPULARE
Un comentator imi analizeaza "creierasul" si-mi porunceste:"bre duti si iati o slujba...date cu capul de masa;se zice ca creste inteligenta..."(reproducere exacta!).La cuvantul "masa" , foamea ma arunca intr-un magazin cu delicatese "carnale":
-Doamna, aveti creier?,de asta aveam pofta.
-Am,tu n-ai! Pocnit intre ochi,inghit replica,meditand la aventura comunicarii.Imi iau revansa mai apoi,in fata unei vitrine cu anuntul VINDEM OUA PROASPETE .
O rog pe doamna cu creierul:- Vreau oua,dar nu din astea.-Dar din care?!
-Din alea vechi! A ramas siderata,si si-a inghitit replica potrivita.
....................................................................................
Asa mi-am amintit o intamplare cu Pastorel Teodoreanu,povestita de un martor direct.
Venise la Botosani,la un chef, la care poftea si un peste de Dracsani.Asa ca trece pe la prietenul Bacal, care tinea magazin cu peste din acel iaz.
In vitrina, pestii se zvarcoleau,tragic, langa un carton pe care scria mare= VINDEM PESTE PROASPAT.
-Jupane,iscodeste Pastorel, mata ai scris tampenia din vitrina?
-Da'ce are, bre?
-Pai, de ce scrii PROASPAT? Mai vinzi si "imputit"?
-Bacalu rupe, furios, cuvantul incriminat si pune cartonul la loc.
-Mai ovrei mai,esti prost rau!
-Tu ma superi rau,mai,rumune ,mai!
-Pai,de ce-ai lasat cuvantul PESTE? Nu se vede din vitrina ce vinzi?
- Rupe Bacal si acest cuvant,punand in vitrina ce mai ramasese.
-Nu prost...ci tampit esti!Ca doar nu-l dai pe degeaba!
Ovreiul zmulge cartonul,trage oblonul,insfaca un peste fioros,il ia pe Pastorel de guler si pleaca, pufnind, spre locul de chef.
Un comentator imi analizeaza "creierasul" si-mi porunceste:"bre duti si iati o slujba...date cu capul de masa;se zice ca creste inteligenta..."(reproducere exacta!).La cuvantul "masa" , foamea ma arunca intr-un magazin cu delicatese "carnale":
-Doamna, aveti creier?,de asta aveam pofta.
-Am,tu n-ai! Pocnit intre ochi,inghit replica,meditand la aventura comunicarii.Imi iau revansa mai apoi,in fata unei vitrine cu anuntul VINDEM OUA PROASPETE .
O rog pe doamna cu creierul:- Vreau oua,dar nu din astea.-Dar din care?!
-Din alea vechi! A ramas siderata,si si-a inghitit replica potrivita.
....................................................................................
Asa mi-am amintit o intamplare cu Pastorel Teodoreanu,povestita de un martor direct.
Venise la Botosani,la un chef, la care poftea si un peste de Dracsani.Asa ca trece pe la prietenul Bacal, care tinea magazin cu peste din acel iaz.
In vitrina, pestii se zvarcoleau,tragic, langa un carton pe care scria mare= VINDEM PESTE PROASPAT.
-Jupane,iscodeste Pastorel, mata ai scris tampenia din vitrina?
-Da'ce are, bre?
-Pai, de ce scrii PROASPAT? Mai vinzi si "imputit"?
-Bacalu rupe, furios, cuvantul incriminat si pune cartonul la loc.
-Mai ovrei mai,esti prost rau!
-Tu ma superi rau,mai,rumune ,mai!
-Pai,de ce-ai lasat cuvantul PESTE? Nu se vede din vitrina ce vinzi?
- Rupe Bacal si acest cuvant,punand in vitrina ce mai ramasese.
-Nu prost...ci tampit esti!Ca doar nu-l dai pe degeaba!
Ovreiul zmulge cartonul,trage oblonul,insfaca un peste fioros,il ia pe Pastorel de guler si pleaca, pufnind, spre locul de chef.
duminică, 23 ianuarie 2011
farmecul insectarului
Ca incepator,sar din blog in blog ,ca puricele, devorand cele gasite. Asa am dat de blogul d-lui Andrei (via Movi-4 Botosani , sect. art.sapt.,10 ian.), cu post “ Psihologia Bloagarului “.
Asta si cautam! Sunt flamand de fineturi si clasificari psihologice.(Probabil ,in alta viata ,am fost tantar intr-un insectar.) Ador sa fiu catalogat in liste si formule.Desi ,cele mai multe nu rezista. Poate doar E=mc2.
Apoi,gasisem un specialist si-n psihohgie si-n stiinta comunicarii virtuale.
Pentru ca ,dupa umila mea pricepere, cine judeca oamenii si-i clasifica,riguros ,in « triburi », are nevoie de cateva dotari obligatorii : un car de minte , un vraf de diplôme , tone de material pentru studiu ; totul integrat intr-un camp empatic cu « analizatii ».
Ca sa constat prezentza acestor instrumente la autorul studiului,am luat-o in sus ,pe firul apei, catre severul analist/judecator.
Si-am gasit cele necesare chiar la inceputul dizertatiei. Le redau,in extras,cu punctuatia si stilistica autorului ,(simbolistica cercetarii stiintifice apartinandu-mi) :
a)autocaracterizari
* « …cam nervos din cauza sesiunii
* * “profesia mea e de INGINER...” (daca e si in sesiune,deduc logic ca e INGINER PROFESOR,altfel de ce ar mai da examene in sesiune ?!n.n.)
* « nu-s psiholog,dar …mai bun decat 90%dintre psihologi… »(imi place modestia academica!n.n.)
* “ Ca orice roman MA PRICEP EXTRAORDINAR DE BINE (s.n.)la spart seminte,la jocuri si la DATUL CU PAREREA IN ORICE DOMENII…DE ASTA (s.n.)mi-am si facut blog.
b)metoda de lucru stiintific a autorului
* « analizez categorii mari si late de bloguri (nu le ordonez dupa un criteriu aparte(sic !),ci le enumar in functie de cum imi amintesc «) »(sic !)
* « nu ofer exemple …ca nu cumva sa se trezeasca aia si sa ma dea in gat pentru calomnie »( Si eu care credeam, prostul de mine ,ca nu exista cercetare taxonomica fara noian de exemple . Apoi,imi place ca se fac judecati de valoare dupa cum isi aminteste autorul,nu dupa probe materiale ,ca-n procuratura .Imi mai place curajul cu care isi infrunta dl.Andrei « analizatii ».
Cu aceste informatii ,sa intram in tezaurul taxonomiei dumisale.
miercuri, 12 ianuarie 2011
O SNOAVA CU PACAT
Am primit de la prietenii PIU1950 o splendida legenda a crearii femeii de mana Atotputernicului.Nu aceea cu coasta ,ci o metafora cu emotie pura,sublima
Cum ma aflam in al saptelea cer de emotie, dupa vizionare,un michiduta, imi intra in ueche si,scuipand pucioasa, imi aminteste ca nenea Gica ,intr-un colt de noapte, a glumit o snoava nemaiauzita despre nasterea Evei. Cu strangere de inima,am evadat din poezia legendei “made PIU1950” si m-am pus pe r^as.
Se facea ca Atotstiutorul ,dupa ce-a suflat pe botzul de lut, numit Adam,l-a aruncat intr-un colt al Gradinii Raiului si chiar uitase de el.Cand,dintr-un tufis, se auzira icnete,gemete,gafaieli.
-Mai,sa fie ! Te pomenesti ca a mancat singur din pomul oprit si acum isi autosatisface pofta de adevar,pufni a r^adere Domnul.
Il gasi pe vine,in tufa si il lua de dupa ceafa, ca pe un catelus fara ochi ;il intreba ce face,ce are.
-Stapane,ma sageata,ma umfla prin burta si mereu ma asez pe vine si nu stiu de ce.
Il ia Vesnicul de-o ureche,il intoarce pe-o parte,pe alta,…nimic.
Striga atunci la ingerul sef-de-cabinet sa-i aduca proiectul « Adam ».Ia desenul,il compara cu « produsul "; observa pe plansa o stersatura.Si intelege : Celmaresirau stersese ceva din proiect.
-Aha ! Asa ca sufla sa-l adoarma,cauta un tirbuson mai gros- binisor si-i da o gaura lui Adam,undeva in « capul cozii ».
Trezit, omuletul,tasneste iar in tufa si,dupa cateva scremete,iese vesel fluierand prima lui melodie.
Preabunul zambeste si da sa arunce botul de carne scoasa din borta lui Adam. Un gand sugubat il opreste si decide s-o faca din acel rest pe Eva,pastrand neatinsa coasta barbatului,sortita initial, facerii Evei ;prin proiect.
Si... ,asa s-a nascut preafrumoasa :din nobilul rest scos de undeva cu tirbusonul.
............................................................................................
-Ptiu ,drace ! Ma reped sa revad fascinanta legenda din filmuletul trimis de PIU1950.
PS ,cine vrea sa vada legenda –metafora,sa-si dea ID-ul si se procopseste mintenas cu ea !
Am primit de la prietenii PIU1950 o splendida legenda a crearii femeii de mana Atotputernicului.Nu aceea cu coasta ,ci o metafora cu emotie pura,sublima
Cum ma aflam in al saptelea cer de emotie, dupa vizionare,un michiduta, imi intra in ueche si,scuipand pucioasa, imi aminteste ca nenea Gica ,intr-un colt de noapte, a glumit o snoava nemaiauzita despre nasterea Evei. Cu strangere de inima,am evadat din poezia legendei “made PIU1950” si m-am pus pe r^as.
Se facea ca Atotstiutorul ,dupa ce-a suflat pe botzul de lut, numit Adam,l-a aruncat intr-un colt al Gradinii Raiului si chiar uitase de el.Cand,dintr-un tufis, se auzira icnete,gemete,gafaieli.
-Mai,sa fie ! Te pomenesti ca a mancat singur din pomul oprit si acum isi autosatisface pofta de adevar,pufni a r^adere Domnul.
Il gasi pe vine,in tufa si il lua de dupa ceafa, ca pe un catelus fara ochi ;il intreba ce face,ce are.
-Stapane,ma sageata,ma umfla prin burta si mereu ma asez pe vine si nu stiu de ce.
Il ia Vesnicul de-o ureche,il intoarce pe-o parte,pe alta,…nimic.
Striga atunci la ingerul sef-de-cabinet sa-i aduca proiectul « Adam ».Ia desenul,il compara cu « produsul "; observa pe plansa o stersatura.Si intelege : Celmaresirau stersese ceva din proiect.
-Aha ! Asa ca sufla sa-l adoarma,cauta un tirbuson mai gros- binisor si-i da o gaura lui Adam,undeva in « capul cozii ».
Trezit, omuletul,tasneste iar in tufa si,dupa cateva scremete,iese vesel fluierand prima lui melodie.
Preabunul zambeste si da sa arunce botul de carne scoasa din borta lui Adam. Un gand sugubat il opreste si decide s-o faca din acel rest pe Eva,pastrand neatinsa coasta barbatului,sortita initial, facerii Evei ;prin proiect.
Si... ,asa s-a nascut preafrumoasa :din nobilul rest scos de undeva cu tirbusonul.
............................................................................................
-Ptiu ,drace ! Ma reped sa revad fascinanta legenda din filmuletul trimis de PIU1950.
PS ,cine vrea sa vada legenda –metafora,sa-si dea ID-ul si se procopseste mintenas cu ea !
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
VARIATIUNI PE 20 DE TEME REPRODUSE DIN GANDIREA MIKALOO -ISTA(mai jos copiata !)
NU PLEC DIN ROMANIA PENTRU CA AICI :
1) … ma simt ACASA(cuvant misterios-mistic );
2) … pot trai plenar empatia cu cei din jur,indiferent de « valoarea lor de piata » ;
3) … e tara orbilor,in care cel cu un ochi poate ajunge imparat; sau poate fi doctor in stiinte doar cu studii de gimnaziu;
4) … si marinarul si ciobanul poarta in ranita bastonul de maresal,vorba lui Napoleon ;
5) … milioanele nu vin ,inca ,nimanui din mosteniri , ci se pot aduna de ici de colo
(scopul scuza mijloacele,a zis nemuritorul Gambetta !) ;
6) … ne-a ramas,in istorie,numai ce-am furat din ceea ce ni s-a furat ;
7) …si numai aici ,putem primi o indemnizatie ca sa –i privim pe cei care muncesc precum personajele din « Prostia omeneasca »,de Creanga ;
8) … in traficul auto, poti injura si fi injurat mai ieftin si mai cu har decat la meciul dintre Steaua si Dinamo ;
9) … pana si cuvantul « hotule »se poate metamorfoza in alint sub vraja iubirii ;
10) … si numai la noi,g^alg^aie (r^asul (reciproc acceptat) in bancuri cu ovrei,unguri,tzigani,moldoveni,ardeleni,munteni,olteni ;si asta ne ajuta sa convietuim si sa nu inventam lagare de gazare ;
11) … shaorma arabeasca e cea mai buna din lume ,dar pe locul al II-lea in Romania,dupa fasolea cu ciolan (nu vanati paradoxul!) ;
12) … toate Simonele noastre sunt absolut »sensuale »,dar prea putine « boarfe » sunt printre ele;
13) … avem si ceva t^ate siliconate, dar cele mai multe (nu din siliconate) sunt obosite de gurile flamande ale pruncilor ,si ne plac asa;
14) … si numai aici , mai poti conduce,fara carnet, un 2HP+caruta ( Michelangello desemna omul si calul drept expresia perfectiunii universale );
15) … si numai aici, dupa o expeditie pe soselele cu gropi , poti gusta placerea « intrauterina » a somnului pe o saltea de paie ;
16) … zapada este pretuita ecologic si nu-i atacata agresiv cu sare si cu alte chimicale care ne ar curge ,apoi,prin vase,in loc de sange ;
17) … stim ca inainte de a face un salt(= adica a munci !) trebuie sa te dai cativa pasi inapoi,ca sa-ti faci vant ;
18) … si numai la noi , ai sansa sa mai treci prin sate in care nu mai prididesti sa raspunzi la salut ,desi nu te cunoaste nimeni ; pe cand, prin « civilizate »,colinzi o viata de om ,fara sa te salute cineva,ori sa-ti raspunda la binete(ce cuvant !);
19) … mirosul de balegar este iz national,iar cei care cumpara parfumuri dupa etichete sunt scolitii care vor sa scape de aroma natala, fara sa stie ca-i o amprenta genetica de nesters ;
20) …si numai aici,am invatat stoicismul vietii cotidiene de iad si nu ne va gasi nepregatiti Judecata de Apoi ,cand ne vom intalni cu « fericitii » de aiurea ,in Iadul cel vesnic ( ba si scutiti de transport !).
Nota :autoarea panseurilor pe care le-am parafrazat aici ,mi-a provocat un patos patriotic adevarat ,la 1 Decembrie, cu vibrantul salut" LA MULTI ANI ,ROMANIA ! de ziua numelui".
NU PLEC DIN ROMANIA PENTRU CA AICI :
1) … ma simt ACASA(cuvant misterios-mistic );
2) … pot trai plenar empatia cu cei din jur,indiferent de « valoarea lor de piata » ;
3) … e tara orbilor,in care cel cu un ochi poate ajunge imparat; sau poate fi doctor in stiinte doar cu studii de gimnaziu;
4) … si marinarul si ciobanul poarta in ranita bastonul de maresal,vorba lui Napoleon ;
5) … milioanele nu vin ,inca ,nimanui din mosteniri , ci se pot aduna de ici de colo
(scopul scuza mijloacele,a zis nemuritorul Gambetta !) ;
6) … ne-a ramas,in istorie,numai ce-am furat din ceea ce ni s-a furat ;
7) …si numai aici ,putem primi o indemnizatie ca sa –i privim pe cei care muncesc precum personajele din « Prostia omeneasca »,de Creanga ;
8) … in traficul auto, poti injura si fi injurat mai ieftin si mai cu har decat la meciul dintre Steaua si Dinamo ;
9) … pana si cuvantul « hotule »se poate metamorfoza in alint sub vraja iubirii ;
10) … si numai la noi,g^alg^aie (r^asul (reciproc acceptat) in bancuri cu ovrei,unguri,tzigani,moldoveni,ardeleni,munteni,olteni ;si asta ne ajuta sa convietuim si sa nu inventam lagare de gazare ;
11) … shaorma arabeasca e cea mai buna din lume ,dar pe locul al II-lea in Romania,dupa fasolea cu ciolan (nu vanati paradoxul!) ;
12) … toate Simonele noastre sunt absolut »sensuale »,dar prea putine « boarfe » sunt printre ele;
13) … avem si ceva t^ate siliconate, dar cele mai multe (nu din siliconate) sunt obosite de gurile flamande ale pruncilor ,si ne plac asa;
14) … si numai aici , mai poti conduce,fara carnet, un 2HP+caruta ( Michelangello desemna omul si calul drept expresia perfectiunii universale );
15) … si numai aici, dupa o expeditie pe soselele cu gropi , poti gusta placerea « intrauterina » a somnului pe o saltea de paie ;
16) … zapada este pretuita ecologic si nu-i atacata agresiv cu sare si cu alte chimicale care ne ar curge ,apoi,prin vase,in loc de sange ;
17) … stim ca inainte de a face un salt(= adica a munci !) trebuie sa te dai cativa pasi inapoi,ca sa-ti faci vant ;
18) … si numai la noi , ai sansa sa mai treci prin sate in care nu mai prididesti sa raspunzi la salut ,desi nu te cunoaste nimeni ; pe cand, prin « civilizate »,colinzi o viata de om ,fara sa te salute cineva,ori sa-ti raspunda la binete(ce cuvant !);
19) … mirosul de balegar este iz national,iar cei care cumpara parfumuri dupa etichete sunt scolitii care vor sa scape de aroma natala, fara sa stie ca-i o amprenta genetica de nesters ;
20) …si numai aici,am invatat stoicismul vietii cotidiene de iad si nu ne va gasi nepregatiti Judecata de Apoi ,cand ne vom intalni cu « fericitii » de aiurea ,in Iadul cel vesnic ( ba si scutiti de transport !).
Nota :autoarea panseurilor pe care le-am parafrazat aici ,mi-a provocat un patos patriotic adevarat ,la 1 Decembrie, cu vibrantul salut" LA MULTI ANI ,ROMANIA ! de ziua numelui".
CUM SE IESE DIN CRIZA
(CU UN APROPO SI PENTRU SCHENGEN)
In Iad ,un neamt si un roman ajung intr-o groapa cu Cacat (scuze pentru majuscula murdarita!) Neamtului,mai bine crescut,ii ajunge "ciorba" pana la gat;romanului,pana la buze.
Neamtul il observa pe Michiduta,paznicul,dormind tun.
-Hai sa evadam,ii propune romanului.
-Nu,ca tu faci valuri si eu inghit tot!
(CU UN APROPO SI PENTRU SCHENGEN)
In Iad ,un neamt si un roman ajung intr-o groapa cu Cacat (scuze pentru majuscula murdarita!) Neamtului,mai bine crescut,ii ajunge "ciorba" pana la gat;romanului,pana la buze.
Neamtul il observa pe Michiduta,paznicul,dormind tun.
-Hai sa evadam,ii propune romanului.
-Nu,ca tu faci valuri si eu inghit tot!
luni, 3 ianuarie 2011
NASSTRÂMBĂUL
Mi se aduce un pacient în preajma comei alcoolice.
Cu fața tumefiată și cu nasul făcut terci.
Tot așteptam să comunic cu el.
Ioc !
A trecut pe sforăit, ca sirena bietului Roaită*.
Hotărăsc să încep, cu grijă, reconstrucția feței și a nasului, acompaniată de sforăituri care făceau să-mi vibreze mâna.
Pun totul « la loc » și,mulțumită de rezultate ,împachetez « butoiul și-l pun la limpezit ».
Cum se apropie timpul de externare a pacientului, acesta , mistuit de setea dacică, pedepsită de regele Burebista cu tăierea viilor, o zbughește pe ușă, fără de „ buna-ziua” și fără măcar să se uite în oglinda adusa de mine, pentru a-mi etala reușita.
Cam într-a III-a zi de la plecarea lui, mă trezesc luată pe sus de fostul pacient
si de rudele sale -vasluiene, si acuzată că i-am pocit chipul.
Încat râde tot satul de el .
Perplexă, încerc să înteleg măcar ceva.
Chipul, nasul erau normale. Sau aproape.
Chiar eram mândră de reușită.
O iau deoparte pe mama băiatului; o descos să le înțeleg furia.
Bătrâna scoate o fotografie și pe ea îmi arată nasul « ante bellum » al individului.
Mă înfior și înțeleg...
O pocitanie de nas, deviat cu vreo 30 de grade - stânga, ,cu cioturi și noduri, sfida estetica banală, a chipului uman.
Zădarnică orice încercare de a-l lămuri să rămână cu nasul „ reparat și pus pe direcția bună”!
.Nimic !
Își cerea nasul lui, din poză.
N-am încotro.
O iau de la capat : zdrobesc „capodopera ” mea, o reorganizez dup poză (greu lucru !) și livrez coletul la domiciliu, unde s-a făcut mare zaiafet-mare, de bucurie.
Peste cateva zile mă trezesc iar cu insul.
Am început să tremur.
Dar nu, n-aveam de ce să mă tem ; venise, vesel, să-mi mulțumească și să-mi spună că sătenii
nu se mai opresc din laude la adresa mea.
Mi-a adus, într-un ziar, o sticlă de rachiu de sfeclă.
Pe care o păstrez, sub cheie, ca pe cel mai prețios al meu trofeu profesional.
Acum, când îmi mai vin nasuri ferfeniță, cer o poză a împricinatului,ca să scap de ponoase, și de aroma sfeclei !
Mi se aduce un pacient în preajma comei alcoolice.
Cu fața tumefiată și cu nasul făcut terci.
Tot așteptam să comunic cu el.
Ioc !
A trecut pe sforăit, ca sirena bietului Roaită*.
Hotărăsc să încep, cu grijă, reconstrucția feței și a nasului, acompaniată de sforăituri care făceau să-mi vibreze mâna.
Pun totul « la loc » și,mulțumită de rezultate ,împachetez « butoiul și-l pun la limpezit ».
Cum se apropie timpul de externare a pacientului, acesta , mistuit de setea dacică, pedepsită de regele Burebista cu tăierea viilor, o zbughește pe ușă, fără de „ buna-ziua” și fără măcar să se uite în oglinda adusa de mine, pentru a-mi etala reușita.
Cam într-a III-a zi de la plecarea lui, mă trezesc luată pe sus de fostul pacient
si de rudele sale -vasluiene, si acuzată că i-am pocit chipul.
Încat râde tot satul de el .
Perplexă, încerc să înteleg măcar ceva.
Chipul, nasul erau normale. Sau aproape.
Chiar eram mândră de reușită.
O iau deoparte pe mama băiatului; o descos să le înțeleg furia.
Bătrâna scoate o fotografie și pe ea îmi arată nasul « ante bellum » al individului.
Mă înfior și înțeleg...
O pocitanie de nas, deviat cu vreo 30 de grade - stânga, ,cu cioturi și noduri, sfida estetica banală, a chipului uman.
Zădarnică orice încercare de a-l lămuri să rămână cu nasul „ reparat și pus pe direcția bună”!
.Nimic !
Își cerea nasul lui, din poză.
N-am încotro.
O iau de la capat : zdrobesc „capodopera ” mea, o reorganizez dup poză (greu lucru !) și livrez coletul la domiciliu, unde s-a făcut mare zaiafet-mare, de bucurie.
Peste cateva zile mă trezesc iar cu insul.
Am început să tremur.
Dar nu, n-aveam de ce să mă tem ; venise, vesel, să-mi mulțumească și să-mi spună că sătenii
nu se mai opresc din laude la adresa mea.
Mi-a adus, într-un ziar, o sticlă de rachiu de sfeclă.
Pe care o păstrez, sub cheie, ca pe cel mai prețios al meu trofeu profesional.
Acum, când îmi mai vin nasuri ferfeniță, cer o poză a împricinatului,ca să scap de ponoase, și de aroma sfeclei !
LA FURAT IN BARCELONA
Ma aflam cu o bursa in Barcelona .Intr-o zi,in drum spre casa,m-am oprit ,o clipa , sa admir o vitrina. Timp indestulator sa observ,pe aproape,doi adolescenti maslinii ,harjonindu-se si injurandu-se,pe rumaneste,ca la usa cortului
Cand imi reiau drumul,imi sar in fata,explicandu-mi intr-o spanioleasca acceptabila ca traiesc greu,sunt orfani si,de aceea, cersesc.
Le opresc lamentatia cu o trimitere romaneasca spre mama lor si adaug ca ei castiga mai bine decat mine.
Se opresc din cersit si cu glas solidar-admirativ soptesc :
-Si mata,tanti,ai venit aici tot la furat ?!
Ma aflam cu o bursa in Barcelona .Intr-o zi,in drum spre casa,m-am oprit ,o clipa , sa admir o vitrina. Timp indestulator sa observ,pe aproape,doi adolescenti maslinii ,harjonindu-se si injurandu-se,pe rumaneste,ca la usa cortului
Cand imi reiau drumul,imi sar in fata,explicandu-mi intr-o spanioleasca acceptabila ca traiesc greu,sunt orfani si,de aceea, cersesc.
Le opresc lamentatia cu o trimitere romaneasca spre mama lor si adaug ca ei castiga mai bine decat mine.
Se opresc din cersit si cu glas solidar-admirativ soptesc :
-Si mata,tanti,ai venit aici tot la furat ?!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)