Pun tot ce scriu despre luna martie sub semnul unor
tulburatoare practici magice.
Asta dovedește că, pe
măsură ce a intrat tot mai adânc în natură, omul a trăit tot mai dramatic
spaimele forțelor ei și incapacitatea de a le supune, sau evita.
Structura primitivă a
percepțiilor și reprezentărilor, pe care le acumula despre « jurul » său,
l-au obligat să caute
forme de apărare, îmbunare, sau de folosire a acestor forțe necunoscute.
A recurs, mai întâi,
la antropomorfizarea lor.(Atribuirea de forme și trăsături umane, de nume
create ad hoc, pentru a le face mai prietenoase.)
A urmat alegerea de chipuri (idoli, talismane) și de ceremoniale ,de ofrande toate supuse unor practici respectate cu sfințenie, prin veacuri.
A urmat alegerea de chipuri (idoli, talismane) și de ceremoniale ,de ofrande toate supuse unor practici respectate cu sfințenie, prin veacuri.
La venirea primăverii, de exemplu, se dezvoltă obiceiuri precum :
- zilele « babei » ;
- alegerea (pusul) « babei » ;
- moartea Dochiei ;
- focuri purificatoare ;
- afumarea pentru alungarea « relelor » din gospodarie ;
- baterea pamântului cu ciomege, pentru eliberarea caldurii ascunse de IARNĂ ;
- pomeni cu alimente ritualice ;
- alegerea unei „babe” pentru sondarea destinului ;
- protectia de rău prin martșoare, snurul anului agricol.
“Babele” sunt zilele din intervalul 1-9 martie. La inceput, erau alese 12 zile care să prezinte corespondențe cu lunile anului. Trebuie să mai observăm că zilele de 1-12, din calendarul actual, gregorian - trebuie translatate în calendarul iulian (stil vechi ), deci la limita cu echinocțiul de primăvară .
Alegerea, sau »pusul babelor » se bazează pe veșnica speranță a omului că va putea, cândva, să găseasca mijloace de a sonda și primi semnale despre viitorul său, sorocit de destin
(„ augurii” din practica romană! ).
După datină, fiecare iîi alege o zi ( « baba lui ») din intervalul 1-9 martie și așteaptă s vadă cum va fi vremea, atunci.
După datină, fiecare iîi alege o zi ( « baba lui ») din intervalul 1-9 martie și așteaptă s vadă cum va fi vremea, atunci.
-Daca « baba » sa se arata fără soare, friguroasă, cu ploaie sau ninsoare, atunci :
posesorul zilei, dacă-i necăsătorit, se va alege cu o pereche hâdă, calică , cu beteșug, zgârcită.
Deci , s-o ia la fugă din calea ei ! Sănătatea îi va lasa de
dorit, norocul –pe sponci, banii-lipsă, primejdii la tot pasul ; secetă,
foamete.
- Daca se întâmplă o zi caldă ,cu soare și bâzâit de albine, norocosul se va bucura de pereche (dacă n-o are !) ruptă din soare de frumoasa, bogată, va avea noroc la bani, sănătatea va dudui, cămara se va burduși cu roade. Ce mai !
Dar, pentru, că, mai adesea, se întămplă ca ziua să fie cam pestriță - meteo, se trece la interpretarea segmentelor de zi, chiar pe ore, punând bunele și relele la locul lor, cât mai convenabil.
In zilele alese nu se
prea lucrează, iar de Dochia - deloc !
In Bucovina, pe urmele babei care-și leapădă cojoacele, sunt trimise surorile ei , mai tinere, dezmierdate cu diminutive de la numele zilelor săptămânii: Lunica, Mărțica, Miercurina, Joița, Vinița, Sâmbița, Domnica.
In Bucovina, pe urmele babei care-și leapădă cojoacele, sunt trimise surorile ei , mai tinere, dezmierdate cu diminutive de la numele zilelor săptămânii: Lunica, Mărțica, Miercurina, Joița, Vinița, Sâmbița, Domnica.
Se exprima speranța
că la bătrânețe, ele vor fi mai
generoase decât Dochia .
După zilele “babelor”(in Transilvania numite “vântoase”), se restabilește speranța,
urmând zilele “moșilor”,
calme, călduțe.
Moșii mai sunt numiți
„ Sâmți”, sau Sfinți și au ca simbol sfințișorii cu miere si nucă
și, mai ales, cele 40
de pahare, ce trebuie băute , cu stoicism, dacă vrei s-o duci bine tot anul.
Si cine nu vrea ?!
Despre alte întâmplări și obiceiuri magice ale lui Martie – altădată!