In studentie,am fost , de multe ori,trimis acasa, s-o lamuresc pe mama sa se treaca la colhoz.Avea multa bucheliste de pamant si multa influenta asupra consatenilor.
Ca n-am reusit e una;a doua era ca ma prindea,saracuta,acasa si ma inhata la munca.
Devenise " chiaburoaica dracului" (chiar asa!)si n-avea voie sa foloseasca munca straina,sub amenintarea confiscarii pamantului.Asa suna legea.Tipau in buruian vreo trei hectare de porumb.Eu si mama, in doua zile,zgariasem, cu sapa, cateva palme din imensitatea ogorului.
Si eram terci de oboseala.(Cred ca ar fi durat toata studentia ,daca nu...)
Pe la Chindia Mare (pentru netarani=moment premergator amurgului),s-a petrecut o minune :drumeagul s-a innegrit de lume,cu sapele pe spinare.Erau vreo treizeci si ceva de tigani din Parlita, care se intorceau ,la sfarsit de saptamana, de la truda dintr-un gostat.
Ne-au zarit si au navalit pe ogor. Sapele zanganeau subtire si mancau pamantul.
Ca sa nu-i incurc,m-au fugarit dupa apa,la un izvor bahlit,dar ostoitor de sete.
Pana sa dea geana luceafarul de seara,lanul arata ca de pe cartea de agricultura.
A II-a zi mama e chemata la sfatul popular si anchetata pentru exploatarea tiganilor.Numai ca tot ei ,saracii, au salvat-o, declarand ca au vazut-o pe chiaburoaica sabotand prasila, s-au oprit din drum si au hotarat sa-i ia pamantul,ca sa-l lucreze pentru ei Mama s-a prins,aproband spusele lor.Si azi le multumesc: pentru ca m-au scapat de iadul prasilei si ,pe mama, de confiscarea pamantului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu