E un joc de doi: unul, la apărare, îşi lasă, atent, palmele peste cele ale adversarului, gata să şi le desprindă la orice încercare a celuilalt jucător de a-l plesni peste degete. Rolurile se schimbă numai atunci când atacantul reuseşte să atingă palmele partenerului. Câştigă acela care a produs cele mai multe plesneli.
Sunt multe tactici, fie de a înroşi degete, fie de a le retrage, fară atingere. Unii dintre noi erau, mereu, campioni; eu -mereu cu palmele umflate bute.
Am rememorat jocul pentru că l-am descoperit activat în viaţa politică contingentă: doi puştani uită zilnic să-şi şteargă caşul de la gură, jucând cu noi, într-o veselie, "fripta".
Săracii, abia mai pot ţine între degetele umflate condeiul cu care iscălesc pentru prostime ucaze de fericire. Mai scapă ba cu vizite protocolare, sindrofii exotice sau funeralii xhosa. Că, în rest, au învăţat românaşii să le dea pleasca!
Să identificăm câteva "partide" din săptămâna scursă. Au vrut să stâlcească Noul Cod Penal? Degete plesnite! Să uşureze puşcăriile de netrebnicii lor colegi? Degete umflate! Să-l "ungă" jude constituţional pe Bolcaş, dinozaur peremist şi vraci de puşcărie pentru Nastaze? Palme ciomăgite!
Renunţăm la oină şi declarăm "Fripta" drept joc naţional!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu