Mai adaug câteva etimologii neaşteptate, amuzante, restul aşteptându-şi rândul pentru vremuri de secetă în idei!
Oraşul GIURGIU se chema pe vremuri SAN GIORGIO, cã-l înfiinţaserã nişte genovezi aventuroşi care fãceau comerţ. Tot mai bine decât oraşul de vis-à-vis, care s-a transformat din Sexaginta Prista în Ruse.
POGĂCI (nişte turte foarte simple, rustice, din grâu sau mãlai) au ajuns la noi prin austrieci, care le ziceau POGATSCHEN, dar se trag din FOCACCIA italianã, care vine de la FOCUS, care înseamnã mijloc, centru, buric. Buricul casei era cuptorul!
Tradiţionala DAMIGEANĂ vine din franţuzescul DAMME-JEANNE, adicã , TANTI-IOANA. În Argentina i se zice şi acum DAMA JUANA, în timp ce englezii au fãcut-o DEMIJOHN, iar Vestul sãlbatic a transformat-o în JIMMYJOHN.
Jobenul se cheamã JOBEN fiindcã un nene pe nume JOBIN îl vindea pe vremea când încã nu era limpede cum ar trebui sã se cheme în româneşte. Memoria colectivã a avut de ales între numele pãlãrierului şi “ţilindru”, nemţism care cam zgârie urechea latină.
CLANŢA se chiamă CLANŢĂ, pentru că face "clanţ!" Ce credeaţi?
BATISTA vine de la numele unui nobil francez, BATISTE, care, refuzând să-şi mai murdărească eleganta haină, ştergându-şi buzele pline de sosuri cu mânecile, ori suflându-şi nasul în poale, şi-a luat cu el o cârpă, dându-i folosinţa de azi. A fost urmat imediat,iar batista s-a afişat, fudulă, în manşetă, la vedere!
PS În satul de ţigani, Pârlita,(mai antirasist, Băluşenii-Noi), de Cuvioasa Paraschiva e mare hram, mare! Nimeni din sat nu mai cerşeşte. Vin , cu această treabă, cei din Lingurari şi Şupitca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu