Macacus redivivus!

                                                                                                                           

Ce m-a distras "cu ispita-i de la trebi?!" Erau trebi vitale, de politichie pură: profilul noului preşedinte, profilul fiecăruia dintre candidaţi şi congruenţa lor cu prototipul ideal; şi ce voiesc eu,  şi ce vrea poporul .
Numai că o droaie de răufăcători au săpat în mucegiul unei pagini de pe acest blog (10.II.2013), la gândacul de bălegar!
Curios, am căutat legături.
 Cineva mi- explicat  că un fel de macac închis între pereţii  unui telestudio de maxim rating a evadat; s-a travestit în gândacul din imagine,  să caute bălegar pentru o nouă clovnerie- mâzgâlirea  cu scârnă a chipului unui proaspăt dispărut, cu care s-a aflat în dispute despre bicepşi. Omul a murit mai ieri, chemat să-i facă bucurii lui Dumnezeu, cu minunile de cascadorii, exersate pe emoţiile noastre prin filme;... macacul, scăpat de pericolul urechelii, promise de maestru, a trecut la insulte!
 S-a privit în oglinda unui televizor, s-a speriat de ce muşchi are  şi a început să împartă, prin aer,  lovituri nimicitoare către o o poză de la căpătâiul mortului.
Czobi  îi zâmbea cu răceala Eternităţii, fapt ce-l înfurie şi  mai şi pe muşchiulosul gândac.

Şi s-a apucat să facă ceea ce face de-un deceniu aproape, pe bani  grei: gogoloaşe de bălegar verbal, scuipate printre stropi de salivă către eterul de unde ne compătimesc micimea cei duşi!

NB Treceam cu vederea faptul expus, dacă o cititoare nu mi-ar fi imputat că în februarie '013  am fost prea sever cu macacul, că bate ades câmpii, dar e un om foarte deştept.
I-am răspuns ca omenirea a avut mii de genii, care, în somnul moralităţii lor, au devenit monştri!

Dar aici e vorba de ceva mai simplu: de un saltimbanc golan, cu mare întârziere în maturizare! Atât!