Muntele Găina...(II)

Fenomenul etnocultural „târgul de fete”  din Ţara Moţilor, un  tezaur de dimensiune existenţială mare, este, probabil, de origine dacică şi s-a păstrat, autentic până astăzi  (dar pândit  de pericolul alterării în kitsch* din motive comerciale sau din nepricepere), devenind un brand, vai, ce barbarism!,**turistic al zonei.

Prima atestare documentară este de prin 1816 şi a stârnit curiozitatea şi aprecierea împăratului Franz Joseph, care,  în1852,  a participat la sărbătoarea de pe Muntele Găina, fiind încântat de cele văzute.

„Târgul de fete” se organizează în cea mai apropiată duminică de  celebrarea Sf.proroc Ilie , adică în crugul verii, când dau în pârg primele roade şi se pun la cale nunţile toamnei. A câtea oară descoperim  suprapunerea elementelor creştine pe infrastructura milenară păgână?

 Vechimea ancestrală a mitului este întărită de circulaţia orală a unor legende fantastice despre acest Olimp moţesc. Una dintre ele vorbeşte despre o zână, frumoasă ca zânele(!), care avea o găină făcătoare a ouălor de aur.  Pe care le aduna pentru zestre fetelor sărace din împărăţia sa.

Numai că vreo şase flăcăi pun gând rău nu fetelor, ci găinii, pe care o fură, cu tot cu ouă şi fug înnebuniti de frica morţii care i-ar fi aşteptat, dacă ar fi fost prinşi. Alunecă pe povârnişurile abrupte, scapă pasărea măiastră, care se ascunde în genunile muntelui; ouăle se parg de pietre, ajung în apa Arieşului,  care  înapoiază aurul nisipurilor din vale.

Sărbătoarea încearcă să împace pe moţi cu zâna, iar flăcăii îşi caută mireasa lor de aur,cu zestrea agonisită de părinţii ei.

Numai că spune un învăţător mai din nord, de prin Năsăud ( din romanul  „Ion”) despre zestre: „Când măriţi o fată, e cum ţi-ar arde casa!”

Aşa că, în ziua sorocită, cu mic-cu mare, bogătan şi calic,  iau drumul muntelui, cu haine de fală, cu produse de negoţ şi cu merinde, cu lăutari şi popă, deavalma.

În aşa zi de poveste ne-am început, clănţănind de frig, zorii unor experienţe de viaţă moţească, pe vârful golaş al unui munte cu târg de fete, cu zâne şi cu găini de aur.

*kitsch—produs de prost gust, obţinut prin substituirea unor produse de valoare cu altele de prost gust, de imitaţie  şi pervertire a celor autentice. Mai ales folclorul cade pradă acestei pervertiri!

**barbarism—cuvânt împrumutat dintr-o altă limbă, fără a fi necesar, deoarece există un echivalent semantic în limba noastră. ( „Taie-ţi cozile şi taci, / Dacă-i modă, ce să faci?!”, zice un  cântec popular satiric.)