"Câinele" (II)

Platon era de multe ori supărat de "răutăţile" lui Diogene. Odată, având musafiri distinşi, aşterne la intrare un covor nou, frumos. Cinicul intră cu picioarele pline de noroi, le şterge bine de covor, strigând:
-Iată cum sfidez eu trufia lui Platon!
- Cu o altă trufie, Diogene, îi replică gazda.
* Un tânăr îi propune să devină prieteni  iar Diogene, dându-i un peşte împuţit, îi zice:"Vino după mine!"
După un timp, tânărul nu mai suportă putoarea, aruncă peştele şi se întoarse din cale. Reîntâlnindu-se a doua zi, filosoful îi zice:" Un biet peşte ne-a împuţit prietenia!"
* Cineva ţinea un discurs în piaţă, captând atentia tuturor. Aflat în faţă, Diogene scoate un peşte şi începe să-l mănânce cu poftă, distrăgând atenţia tuturor.
-Vă mulţumesc pentru atenţie, dar vă rog să nu-l ignoraţi pe orator!
* Fu întrebat, ironic: "De ce oamenii dau de pomană cerşetorilor, dar niciodată filosofilor?!"
"Pentru că văd numai posibilitatea de a deveni şi ei, cândva, cerşetori, dar niciodată-filosofi!"
* Băiatul unei prostituate, aruncă cu pietre în oamenii care îi insultau mama.
- Vezi să nu-l loveşti şi pe taică-tu!, îi strigă Diogene.
* Un om scrisese pe uşa casei sale: "Pentru cei răi,  intrarea oprită în casă!"
- Săracul om, se întristă cinicul, unde o să doarmă la noapte?!
* Odată, vede cum preoţii  din templu duc la judecată un om care furase un vas de aur din altar.
-Priviţi, strigă Diogene, hoţii cei mari duc la judecată pe hoţul cel mic!
*- Femeile sunt un bun comun, îi spune un desfrânat,cinicului.
   -Şi friptura de pe masă e tot un drept comun, dar aflată în porţia meseanului, este lipsit de bună-cuviinţă cineva care i-o zmulge din mână!

Cineva care îl însoţea într-o casă somptuoasă, îl avertiză să nu cumvă să scuipe într-o aşa curăţenie. Atunci Cinicul îl scuipă pe însoţitor drept pe obraz, motivând că acela era singurul loc murdar, din preajmă.

Şi câte or mai fi...