Vreau la Straja!

 Învățătura nr. 7 (v Precuvântare ) Negustorul bun se ferește de gheața subțire!

Până la sfârșitul odiseei mele de argat năimit întru blogărit e  potecă multă, cu suișuri și rostogogolișuri  ascunse.

Și nu știu de-oi putea scoate la capăt toate poruncile fără urechi răsucite și smulse, de mult – înrăitele în exigență jurii, fără palmele roșii de la vergile patronilor  când și-or  vedea mărfurile prezentate pe tarabă, fără strălucirea promisă de optimismul stăpânului meu.

 Dar ceva tot sper: să supraviețuiesc iureșului de teme, până la împlinirea promisiunii că voi fi primit  la întâlnirea de iarnă, de la Straja! E chiar de mirare că această sperață îmi dă atâta forță,  să nu abandonez concursul.

Să fiu mai explicit: sunt un pătimaș al muntelui, care a călcat când sus,  când jos, prin ani, munții noștri.  Le mai sunt dator celor de peste Jii- Vâlcanul și Retezatul.

Îmi adun haiducii și,  în prag de vară ne luăm la trântă și cu ei.

Prezența mea sperată, la Straja, are drept scop recunoașterea terenului, stabilirea taberelor de odihnă și distracție, a itinerariilor inedite de acces .

Și un secret : Vila Alpin mi-a fost puternic înfiptă în subconștient de entuziasmul  sutelor de concurenți la întrecerile SuperBlog. Deci sunt „victima” planului meu la munți, cât  și a  inteligentului marketing al administratorilor. Așa că sper…

Evident, știu ce caut pe munții Vâlcanului, pe unde ajung la ei  ( propun  coasta sudică la urcuș și  coborârea pe versanții nord- vestici  către Retezat!)

 Și alt secret: am aflat de amenajarea „Parcului de aventură ”, care ne va mări popasul la Alpin.

 Vom adăuga timp pentru  zbenguiala prin păienjenișul  plaselor de cățărat, pentru echilibristica plină de adrenalină a cărărilor-poduri suspendate, cu arome nepaleze, pentru trecerea peste butucii plutitori care ne vor tăia respirația; nu mai zic nimic de tiroliană!

Și încă…

 Plănuim se ne afundăm și în desișurile de dincolo de parc,  unde cu echipamentele proprii,  priceput mânuite,vom organiza mici și plăcute partide  de peint-ball:  capturarea redutelor adverse, a simbolurilor, organizarea de ambuscade amuzante; și alte iscusite modalități de team building, născocite la fața locului.

Până atunci, la un sejur Straja din iarnă, sunt sigur că voi putea aduna materialul documentar necesar pentru planul de vară, când ne vom simți minunat în inima turistică a Vâlcanului. 

Simbria Stăpânului SuperBlog, majorată măcar cu rata inflației , mi-ar aduce mare bine!