8. Învățătură: Să nu cumperi fără tocmeală, ca să n-ai la urmă amețeală!
Cât pe ce să ratez
această probă! O lăsasem mai la urmă, pentru o construcție cu ceva dichis, din care să iasă mult așteptații creițari.
Numai că, spunea un
cronicar, nu-s vremurile sub om! Da, stiu, știu: ” …ci bietul om sub vremi!”
Strivit de ele, adică de vremuri, am ajuns
departe de pc-ul și de draftul postării cu care plănuiam să rup gura târgului; și ce
minunăție ieșise!
Sunt departe de
casă și abia am am sclipuit o sculă
trebuitoare pentru misia mea de pisar la Înalta Poarta a SuperBlog, iar timpul
nu mai este răbdător cu necăjiții . (Seamănă a ceva spus înaintea mea, dar nu
stiu de cine!).
Și tema îmi place.
Actuală, practică .
Mai mult, e o temă care ar trebui predată în
anii terminali ai liceului și /sau facultății, pentru intelighenția națională
în devenire; luând drumul Apusului, s-ar acomoda mintenaș la muncile oferite acolo, în spațiile de ușurare publică; unde
se vor lupta cu miriadele de dușmani ascunși
în pisoare , chiuvete și pe sub colacii / capacele WC-urilor.
Argument pentru amenințarea sănătății prin aceste locuri de utilitate biologică este demonstrația unei distinse
specialiste de la Royal Society of
Public Health: „ efectul de strănut”, produs atunci când tragem apa, fără să
închidem capacul, împrăștie în jur bacteriile, contaminând suprafețele din jur
la peste 6m distanță! (v.descoperă.ro)
Recomandarea e
simplă: ștergerea colacului cu șervete de hârtie, spălarea mâinilor și uscarea
lor nu cu aer cald, ci tot cu șervete de hârtie. Eficient și ieftin!
Și nu-mi vine a crede
câtor necazuri a avut de a face față omenirea, câtor epidemii nimicitoare,
ridicate de pe cloaca locurilor unde si regele se ducea singur!
Si câte or fi fost metodele de curățare a
„părților rușinoase” ale corpului vinovate de poluare și de infectare!
Istoria mai scapă
câte un secret; mai bogată în informații e lumea hazoasă a snoavelor.
La Roma, closetele
publice erau bine organizate: la intrare, se oferea din cazane cu apă niște
ștergătoare de cur respectiv bețe cu un capăt
acoperit de bureți spongioși; după folosire, bățul era predat
supraveghetorului, care îl spăla, să fie
dat altcuiva.
Ca să nu fiu acuzat
de limbaj licențios, declar că fac vorbire de lucruri simple, în cuvintele
consacrate istoric și nu vreau să provoc dezgustul conițelor pudice!
Diafanul cuvânt „a
dezmierda” își are originea în latinescul „dismerdare”, adică „ a șterge la
cur”; mai exact, „ a îndepărta căcatul de la fundul unui sugar”.Așa că mama lui
Traian își dismerda pruncul care avea să devină împărat și tătucul românilor!
De altfel, nu știu
gesturi mai tandre, descărcate de vulgaritate, pentru părinți decât dezmierdarea odraslelor-prunci , în accepția etimologică a cuvântului!
Dacă în tradiția
autohtonă ziarele erau sortite ori confecționării țigărilor, ori ca substitut
al finei hârtii igienice, lăsați-mă să
dau liber unei glume nevinovate, în temă. Autor- dragul inimii mele- Păstorel.
Ajuns premier (nu
Ponta!), Dr. Groza și-a luat ministru la agricultură pe Zăroni, Romulus, vechilul
moșiei sale. Eroul bancurilor lui P. Teodoreanu.
Groza il tinea pe
aproape, ca să nu facă vreo năzdrăvănie.
De câte ori voia „ afară” și voia des, că în eleganta toilette se simțea și el boier, Zăroni cerea o bucată din
ziarul de care premierul nu se despărțea
niciodată. Groza rupea fila pe care se
afla zilnic poza șefului celui mare, Dej.
I-o dădea ministrului,
zâmbind. Romulus (nu acela cu vulpea lui
Pricope, alt ministru! ), folosea igienic numai marginile și-i aducea „ retur” poza din ziar. Se temea s-o folosească! Într-o zi, agasat, Groza
își beștelește subalternul:
-Ești ditamai
ministru, ia și tu o sută de lei și te sterge la cur!
După lung timp se întoarce Zăroni duhnind, cu
mâinile pline de scârnă.
-
Ce-ai făcut, nenorocitule.?!
-
-Păi, ziseși să folosesc o sută , dar n-am avut una
bătută, de hârtie, ci de câte un leu, de metal!
Dincolo de istorie, suntem în era igienei
exigente, când guvernează câteva adevăruri , riguros dovedite științific și
susținute și practic, de Paper Plus!
-
Renunțați la
pseudoprotecția antimicrobiană, după spălarea mâinilor prin folosirea
prosoapelor textile și / sau a aerului cald.
-
Cercetări știintifice
exigente ( v. Institutul Pasteur, Univ.Westminster ) probează că aceste
mijloace nu reduc, ci amplifică pericolul infestării, la baie!
În lipsă, același rol
îl poate avea hârtia procurată de la performanți producători de hârtie igienică
Bineînțeles, nu ne pot lipsi produsele aferente de igienă și
curățenie.
Să notăm pentru SuperBlog că e vremea dominației mijloacelor igienice de unică întrebuințare din hârtie. Ecologică!
Nu pot să spun decât ”Vaaaaai” :)))))
RăspundețiȘtergereVai ce, Frumoaso?!
RăspundețiȘtergereVai, ce glumă... Am vizualizat tot procesul de ”igienizare” a lui Zăroni ăsta. Pffff !!! Ce idee :)
ȘtergereUn bonus, pentru entuziasmul estetic!
RăspundețiȘtergereStai să mai „vizualizezi una: Zăroni, vizita Mosskva și se minuna de marile invenții ale Marii Uniuni. Ca să-l uimească, gazdele i-au improvizat la hotel un veceu cu ștergător automat de cur: sub un lădoi cu o fantă largă au pus un mujic cu două perii-una udă și alta moale, ucată caldă. Se suie Romi pe budă, face unul zdravăn, ardelenesc. Mujicul, la datorie sovietică, îl sterge mintenaș la cur, după tehnologie! Curios din fire, Ză Roni, bagă capul , sa vadă minunea. „ Automatul” deduce ca nu l-a șters bine și-i repetă „ștergerea”peste gură!
Na, că mă pusei bine și cu tine și cu Putin si cu jurații, dacă citesc!
Buna creștere pe care o am zice că ar trebui să par o doamnă indignată când aud astfel de glume. Dar eu nu mă pot opri din râs :))))
ȘtergerePS, pentru Ioana ( cred că ardeleancă)
RăspundețiȘtergereZă Lud, cum mă știu, uitai finalul, verificat istoric:
În timp ce repeta ceremonialul, ciolovecul se mira mai ales de cât mușuroi făcuse musafirul și repeta : kak! kak! tavarisci! Romănul , fascinat îi răspunde robotului: nu pe-aici cac, tovarâșâ! Și Primește un nou serviciu. ETC
Hai ca am auzit lucruri noi pentru mine, chestia cu dezmierdatul este absolut...delicioasa. Nu mi-as fi imaginat nici intr-o suta de ani. Bine ai zis-o!
RăspundețiȘtergereSunt sumedenii e cuvinte, care și-au virat sensul. „Prost ” insemna„ „om simplu”, apoi„ fara carte” și, in final, de la„ fara carte”- „om care n-a fost in stare să invete ceva”, adică, „ prost”!
RăspundețiȘtergere