Pe cerul generos de iarnă botoşăneană, şi-a trimis, pentru a suta şaizeci şi treia oară, fulguraţia o stea. Prin clipita ei să refacă energia cosmică a magiei poeziei româneşti. Ne scufundăm în plăsmuirea metaforei, ne înfăşurăm, un popor întreg, în faldurii hlamidei de purpură imperială şi trăim zborul cuvenit numai îngerilor. Sub adâncimea ochiului Demiurgului.
Şi când ne- om frânge aripa în piatră, să mai pâlpâie în suflet doar candela dorului de Eminescu.
Parcă aşa trece prin şi peste noi timpul însemnat cu roşu la 15 ianuarie. Numai dacă nu ne tulbură vreo pacoste!?
ŞTIRE
Mai marele peste trăitorii locurilor potopite de magia lui 15 ianuarie a hotărât să ne pună la o cinstire nemaipomenită a Poetului şi a zis că îl va încununa cu laurii de de cetăţean de onoare al judeţului.(Se va emite ucazul zilele astea).
Asupra de măsură se va revărsa peste umbra lui Eminescu,mai ales, de ziua lui: "Defilăm pe străzile Botoşaniului. Invităm PRIMARII, DIRECTORII DE ŞCOLI...Va fi şi un spectacol!"
Pe străzile aceleiaşi urbe, în urmă cu peste un secol, întâi-stătătorii hotărau că Eminescu e prea mare, e al ţării , deci nu-i pot acorda ajutorul de câţiva galbeni, la zile de nevoie.
Acum ne imaginăm, înşiraţi "cum li-s anii, cum li-i rangul", primarii cu eşarfele tricolore arcuite peste burţile bine îngrijite, directorii, proaspăt- unşi cu alifia electorală victorioasă, casta coloneilor (R) cu decoraţiile recoltelor socialiste bine lustruite (şi recoltele şi decoraţiile!).Mai în urmă , " gândăceii, cărăbuşii";"un bondar rotund în pântec / somnoros, pe nas, ca popii, glăsuieşte-încet un cântec". Ca să colorăm viu carnavalul, mai pun, de la mine nişte bannere viu colorate, pe stâlpii bulevardului. cu citate ( se pot recondiţiona cele de la alegeri), alaiul nupţial din "Calin", jucat de actorii Teatrului (chiar ) Eminescu. Şi câte şi mai câte!
Numai că eu, deghizat în cronicarul evenimentului, voi împrăştia sămânţa zâzaniei, piperul încăierărilor, îndoiala în lucrul bine şi la timp făcut : Eminescu nu s-a născut la 15 ianuarie 1850! O puzderie de date încurcă calendarul naşterii sale; Şcolarul de la Cernăuţi consemnează -14 decembrie 1849; în registrul Junimii e trecută data de 20 decembrie 1849, pe actul de botez apare 15 ianuarie 1850.
Să nu-mi spuneţi că trebuie crezut documentul de la Uspenia; mişună încurcăturile prin actele oficiale ale vremii. Aşa că, prefer zisele unui distins junimist, care, întrebat fiind când s-a înfiinţat societatea, a răspuns misterios că "originea ei se pierde în negura timpurilor". Să preiau simbolistica acestui răspuns? Mi-ar plăcea să sporesc vraja vestirii minunate, dacă nu ar pune stavilă vrerii mele un document de cea mai mare credibilitate.
Pe o "Psaltire" a căminarului de la Ipoteşti era caligrafiată, cu rigoarea unui boiernaş care preţuia valoarea cuvântului scris, următoarea afirmaţie: "Astădzi, 2o dechemvrie, anul 1849, la patru ceasuri şi cinspredzece minuturi evropieneşti, s-au născut fiul nostru, Mihai".
Dacă eram mai isteţ, îi furnizam informaţia aceasta Marelui -Sef şi le punea Dumnezeu mâna în cap botosănenilor. Se defila în capitala locală de la 20 decembrie şi până la 15 ianuarie.Alaiul ar fi cuprins, legitim, Steaua, Irozii, Capra, Banda lui Coroi, Căluşarii de la Tudora, Sorcova şi câte încă! Pe săturate.
Demnitarul pomenit aici, cu respecte, e cel mai mare specialist în oierit ( Becali e la grădiniţă, faţă de al nostru!) şi, mai ales, şeful liberalilor . Mă tem să nu-i cadă în mână, că răuvoitori-puzderie, să nu-i cadă în mână, zic, ceea ce a scris Eminecu despre această sectă politică. Dacă află, s-a zis cu defilarea din 15!
PS
Aşteptaţi, la coadă, şi o altă postare. Nu se poate trăi fără să zmângălim cumva chipul Poetului.
UPDATE, 9 ian. '13 :" Consiliul Judeţean Botoşani a renunţat, deocamdată, la ideea de a-l declara pe Mihai Eminescu CETĂŢEAN DE ONOARE al judeţului..."( din Comunicatul de presă).
Îi mulţumesc sefului judeţului că a trecut peste impulsul iniţial, cu bun-simţ. Mă fac vinovat că am atăcat prea violent acel impuls!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu