marți, 15 octombrie 2013

Geanta Evei

Ce- o să mai râdă de bucurie invidia din mine când voi vedea bărbaţii premiaţi la această temă! Săracii de ei , nu-şi vor putea reprima plăcerea de a anexa inventarul genţilor consoartelor/prietenelor/ amantelor, făcut la ceas de de taină.
De aici li se vor trage ponoase mai grele, chiar,  decât exilul lui Ovidius în gerul pontic!
( Nu ştiu dacă Augustus l-a trimis în bejenie,  pârât de şotioasa sa fiică, Iulia, cum că i-ar fi cotrobăit prin poşetă , de unde a sustras probe clare  de amor pătimaş. Nici măcar nu ştiu cum arăta geanta!)
Chiar! Ce cuprinde, oare,  o geantă-standard de azi?! Auzi, prostie la mine: standard! Aşa ceva „nu se există” pe lume!
Burduşite cu toate moleculele Universului,  şi ceva pe deasupra, sunt , mai degrabă, şi Corn al Abundenţei , şi Cutie a Pandorei.
Şi nu este alta mai plăcută ochiului zăbavă, decât să vezi o femeie scociorând prin geantă  după câteceva, răsturnând disperată, conţinutul „vagonului” de marfă şi surâzând fericită, la găsirea obiectului. Dumnezeule, trageţi numai cu coada ochiului şi nu cumva sa râdeţi, că v-aţi ars!
Ni se sugerează să coborâm în istoria genţilor, să descriem tipuri şi materiale folosite, mode: casuale, office, artsy ( toate din piele neecologică!) după care dau iama frumoasele, la reeija.
 Decât să fac asta, mai bine rescriu „Infernul” lui Dante. E şi mai mic efortul şi nici nu stârnesc mâniile feminine, cu ignoranţa mea.
Ceea ce ştiu sigur (breack-news de soi!) e că prima poşetă a fost confecţionată de Adam din nişte resturi de piele, rupte  la folosirea fructului oprit.
În această primă geantă şi-a îngrămădit Eva costumele de baie, adică frunze mici-micuţe, de toate formele şi de toate culorile.
Şi aşa cred că a rămas până azi.
În schimb, propun modelul unei genţi noi, cu care sparg piaţa: o remorcuţă minusculă, adaptabilă la orice maşină; uşor detaşabilă; poate fi dusă in birou, unde devene măsuţă de toaletă.
Minunea minunilor este un roboţel, care, la apel telefonic, deschide fermoarul genţii , iese şi aduce pe tavă obiectul căutat ; în zecimi de secundă.
 Off, viaţa lui!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu