Vrem predicativă!

VREM DREPTATE! VREM PREDICATIVĂ! Câteva sute de adolescenţi şi, presupun şi de părinţi, au năpădit spaţiile din faţa unui minister rău-famat, în ultima lună (din cauza unui ministru gângav şi efemer).
Am auzit, în ultimii ani tot felul de vreri,scandate la sute de decibeli, dar asta cu predicativa e unicat in istoria protestelor. Cum adică să vrei „predicativă”?
M-a lămurit, îndată, zisa unei puştoaice:”Să fie considerata predicativă propoziţia care, în barem, apare ca subiectivă; ca să nu-mi strice media! Eu ştiu că baremul e greşit de la profa mea. Şi părinţii mei, care se pricep, mi-au spus ca nu-i subiectivă.Vreau punctajul , ca să intru la un liceu de elită!
Măi, ce dramă! Şi strada vuia: Vrem predicativa!
Fragedul ministru, lider sindical , gafeur de înaltă calificare, speriat de demonstraţia imberbilor candidaţi la liceu, se învârte, se scarpină, se răsuceşte şi decide: SĂ FIE PREDICATIVĂ! (Ce o să zică prim-ministrul de o asemenea zurbă? O facem, frate, şi predicativă,dacă o vrea poporul! )
N-am auzit în viaţa mea o mai mare minunăţie, aşa că am căutat textul cu pricina, să mă dumiresc.
Găsesc o frază banală chiar şi pentru clasa a VIII-a: „ Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii…” Se cerea alegerea soluţiei corecte din trei oferte: predicativă, atributivă, subiectivă.” Baremul valida soluţia „subiectiva”.
Mânecile suflecate, picioarele în apă rece, scărpinatul în cap preced, ceremonios, căutarea soluţiei.
1. prezenţa verbului copulativ ESTE marchează necesitatea unui NUME PREDICATIV (de identificare a subiectului : CINE/ CE este subiectul ). Îl găsim exprimat prin subst. DIFICULTATEA, care marchează „ ce este sb.”, =”ceea ce mă jenează”. Din superficialitate, putem aluneca uşor spre ipoteza că „dificultatea” ar fi subiectul, uitând rolul lui, amintit mai sus, de a identifica doar subiectul, semantic.
2. Aşadar, „ceea ce mă jenează…” rămâne, prin definiţie şi prin topică, subiectiva.
3. Isteţii-profi, părinţi, candidaţi-atraşi de identitatea semantică fac repede din „dificultatea” subiectul regentei şi din „ceea ce mă jenează” propoziţie predicativă. Fals!
Propoziţia predicativa stă înaintea regentei numai când are valoare emfatică şi presupune sublinierea acesteia: „Ceea ce mă jenează(aceasta, nu altceva!) este…”
4. Prin Ardeal a apărut şi ipoteza ca ar fi atributivă Probabil, crezându-se că „ceea ce” ar fi pronume relativ compus( dintr-un demonstrativ+relativ, ceea ce Gramatica Academiei respinge!).
…………………………………………
Nu vă speriaţi, nu aşa trebuia să gânească elevii: ei aveau algoritmi mult mai simpli, de tipul „El (sb.) este elev(n.pred.)", corespunzător frazei „ Ceea ce mă jenează ( subiectivă) este dificultatea (n. predicativ)”.
În rest , era ducerea lingurii la gură pe după cap, sau cumplit meşteşug de tâmpenie, vorba lui Nica!