Azi l-am cunoscut pe Alex. În carne şi
oase, mai exact, o îmbucatură pentru o fiară, cât să nu moară, câteva ceasuri ,
de foame. Numai ochii îi are altcumva decât mi-i închipuiam; nişte biluţe,
dintr-o nestemată necunoscută: se rostogolesc, într-un halou albastrui peste
lucrurile din jur , apoi se adună, în curgere şerpuită la locul lor. Totdeauna
mulţumiţi de cele văzute.
Alex mai este şi Al,
şi Alioşa. Acceptă doar hipocorismul ( cuvânt de alint) Alioşa, dar rostit
numai de bunică-sa; pe care o iubeşte mult. Ştie că acest nume o bucură, pentru
că era numele primei ei iubiri de copilă- un tanchist frumos şi descurcăret
dintr-un film sovietic, de război , cu soldaţi nemţi- proşti şi cu isteţii din Radnaia
Rossia,mereu victorioşi. Din alte timpuri.
Când l-am cunoscut pe Alex, nu mai exista
pentru el Di, ci Doamna, cu uşoară alunecare spre Doamna-Doamna!
Am aflat şi motivul :
o ciocolăţică marca ROM şi o ţigăncuşă autentică, din clasă-Domnica. Se cuvine
să deschid o paranteză. Domnica e negricioasă,
frumoasă şi isteaţă.Adică, tot tacâmul! Absoarbe spre ea toată gloata de colegi, ca pâlnia unei
tornade.
În pauza mare e
răsfăţată cu bunătăţi din ghozdane.Dă si ea,cu plăcere, din al ei. Azi era la
rând Alex. Avea o cicolăţică ROM, pe care era pornit s-o împartă cu Domnica.
-Cum ai împărţit-o, Alex?
- Corect, Di : eu am luat
jumatătea ROM, ea-jumătatea ROMA! Când şi-a ridicat biluţele ochilor spre Di,
ea era ,deja, Doamna şi se transforma rapid în Doamna-Doamna.
Am stopat eu evoluţia
periculoasă.
-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu