luni, 12 august 2013

La spartul nunţii din gară

Sunt obişnuit cu nunţile împărăteşti, princiare, având la îndemână exerciţiu  îndelungat cu Zamfira, fiica lui Săgeată- Împărat, din Ţara Năsăudului:
„Şi-avea o fată, fata lui,
Icoană-ntr-un altar s-o pui.
La închinat!”
Care şi-a ales, sfielnică, mirele:
…„Un prinţ frumos şi tinerel
Şi fata s-a-ndrăgit de el,
Că,  doară, tocmai Viorel
 A fost ales!”
Am trecut prin Codrii de Aramă , spre  cei de-Argint, la nunta Zburătorului Călin, cu aleasa Prinţesă Moldavă:
„ Acum, iată că din codru şi Călin, mirele, iese,
Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese…”
Apoi, m-am împiedicat, neîndemânatic, în alaiul fantastic al gângăniilor pădurii, cu mirele Flutur şi mireasa Viorică.
Tot nunţi şi nunţi, miri şi mirese! Ce mai înseamnă una, cea  a Voievodului Ţiganilor din Toflea, Gruia lui Stoica, nu al lui Novac, din legendă, cu Marfa (nume moscălesc!) lui Cefereu.
Socrul mare, lipsă. La Paris, în misiune diplomatică, cu tribul; socrii mici, că-s doi (aolică, uitai un mire, pentru simetrie!), nu se înţeleg s-o dea pe Marfuşca în Ţigănie  şi stau închişi în palatele lor de ocazie, până i-o ciomăgi bine Femeiul.  Băsescu – cu ochii roşii, ca Cireşica, Ponta cu călcâile roase-băşici de tenişii aduşi din Miami . Amândoi numai buni de nuntă!
Orchestrele, că-s multe, sunt teveurile, cu solişti antenişti, realişti, beunişti. Toţi, setaţi de ani buni, au  melodii asortate: bătuta cu strigaturi; hora coloneilor de  porumb, fâşâitul  voturilor şi mai noua horă a lui Dragnea interpretată la claxoane de autobuze, cu votanţii-voiajori.
Şi nunta, pornită deja, se va stinge în 60 de zile, după un caiet de sarcini pentru licitaţie. Dar să mirosim ce e în spate.
 (Scuzaţi, pardon, dar nu-i spatele la care va gândiţi, deşi pute la fel!) Imagine politică, asta e.
Base speculează gângăveala lui Ponta, care vrea să arunce pisica la CSAT, ca să nu  aibă un fel de vânzare a  flotei, la tinichelele cozii. Băse, lup de mare, îi rupe dinţii cu lipsa vocaţiei CSAT în problemă. Ponta fuge in America, lăsându-şi cumătrul general la cârmă; dar uită ca acesta n-are drept de vot. Şi tot el, săracul îşi  va arde unghiile cu focul semnăturii   pentru zestrea Marfei.
Ba,  îl mai aşteaptă  şi greva primarilor care au călcat pe becurile ANI şi-i cer schimbarea legii incompatibilitătii.  Tot cadouri de nuntă!
 Ce simt /vreau? Să se spargă nunta, să ne rămână Marfa  careia să-i înnoim dota; apoi,  să ne juruim că nu mai furăm un şurub de tren. Cine-o va mai face-ştreangul!


Bine că scăpai de la atâta jar de nuntă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu